joi, 25 februarie 2010

Stupoare!

Tata fumeaza pe ascuns ca sa ma faca pe mine sa cred k nu mai fumeaza si sa ma determine sa ma las si eu.
Mama fumeaza pe ascuns ca sa incerce sa-l sustina in decizia lui de a nu fuma.

Eu fumez. Am spioni. Muahahaha.

P.S. : Plec la Andrushca. Deci lipsesc vreo saptamana :D

marți, 23 februarie 2010

Recuperare

Hai sa va spun un secret. EU ma lasasem de fumat. De gen o saptamana. Si ca sa ma mentin nefumatoare mi-am tot gasit activitati. Sa intelegeti ca zapada din curte a fost storcita si topita de mana, in decursul unei zile. O scama de pe covor avea speranta de viata de aproximativ 10 minute. La fel ca si firele de praf de pe mobila. Farfuriile si paharele n-au fi ghicit niciodata ca vreodata o sa fie spalate cu grija, sterse cu si mai mare grija si asezate in dulap intr-o maniera cat se poate de estetica pentru un dulap.

Ah, si sa va zic ce-am facut ieri. Am fumat 2 tigari si restul zilei am dormit cu televizorul aprins. Acum ma duc sa-mi cumpar tigari.

Ah, si o chestie interesanta. Tata, care fuma 2 pachete jumate de tigari pe zi, in ultimii 2 ani s-a lasat de fumat. Asa, a zis el duminica seara k se lasa de fumat si n-a mai fumat. Astept sa vad cat il tine.

miercuri, 17 februarie 2010

Punct. Puncte puncte. Punct. Have I made my point yet?

Sa presupunem prin absurd, ca la un moment dat imi bag pula si plec. Sa presupunem ca tie nu-ti convine ca plec. Sa presupunem si ca incerci sa ma opresti sa plec. Si ca am decenta de a ma opri sa-ti ascult aberatiile. Sa presupunem ca-mi descrii o utopie si ca nu promiti nimic pentru ca stii ca urasc promisiunile. Sa presupunem si ca imi dai doua zile, sa ma gandesc si sa ma razgandesc, sa nu mai plec.
Sa zicem ca in alea doua zile nici nu-mi trece prin cap sa incerc sa ma razgandesc. Sa zicem ca nu fac decat sa stau, sa ma relaxez, sa nu reusesc sa-mi aduc aminte cum o cheama pe Mary J. Blige si sa numar vocalele de pe fiecare pagina din "Procesul".
Sa presupunem prin absurd ca peste 2 zile ma intrebi entuziast si increzator ce-am ales. Si eu iti rad in fata, ma intorc si plec. How would that make you feel?

Btw, I quit my job.


Sa presupunem prin absurd ca dispar de pe fata pamantului pentru o saptamana. Nu raspund la telefon, nu sunt acasa, nu sunt nicaieri unde s-ar presupune ca as putea fi.
Sa presupunem ca te panichezi si suni pe toata lumea, dar nimeni nu stie nimic, aparent. Sa zicem ca de fapt, toti stiu unde sunt, mai putin tu. Dar nu vor sa-ti spuna.
Sa zicem ca vii si te postezi acasa, asteptandu-ma. Sa presupunem ca a doua zi apar si eu, in aceleasi haine in care am plecat, dar totusi curate, cu telefonul, cheile si portofelul in mana, zambind frenetic.
Sa zicem ca ma intrebi unde am fost si eu zambesc amabil si te pup pe frunte. Iti zic ca sunt obosita si ma duc sa dorm. Sa presupunem ca atunci cand ma trezesc, esti inca buimac, dar preferi sa nu ma intrebi nimic doar ca sa nu te lovesti de alt zambet si o noua tacere. Sa zicem ca-mi spui ca avem niste facturi de platit iar eu te rog frumos sa te duci tu si-ti pregatesc banii. Sa presupunem ca-mi ceri cheile si eu te anunt nonsalant ca nu mai e benzina nici sa iesi din curte.
What would you do then?

Btw, m-a sunat Negrutzu'. Era in Satu Mare.


Sa presupunem ca mai mult decat orice cearta, tipat, repros sau marturie ti-e frica de un zambet. What would yo do then? I'm not bothered by the fact that you're very good at asking questions. I'm better at not answering them.

vineri, 12 februarie 2010

Sa n-ai regrete.

Senzatia aia ca trebuie sa faci cea dar nu stii exact ce. Parca uiti ceva dar you just can't put your finget on it. Try living with that 24/7 for 6 months.
Pentru ca vegetez permanent de vreo saptamana si ceva, as fi avut timp sa ma gandesc. But did I? Am facut floricele si am fost la inmormantari si m-am uitat la filme. Mi-am schimbat freza, mi-am taiat unghiile si am dormit 15 ore pe zi minim.

Intr-o zi stateam si ma gandeam. Sa stii ce vrei. Sa stii sa obtii ce vrei. Sa stii sa obtii ce vrei fara sa misti un deget. Sa-ti rezumi dorintele intr-o privire. Sa scrii din fum ce vrei sa faci. Sa stii cum sa primesti rasplata pentru tot ce faci si mai ales pentru ce nu faci. Sa primesti TOT ce ceri, no questions asked. Sa nu faci compromisuri. Sa stii sa ranesti fara sa doare. Sa faci rau fara sa suporti consecintele. Sa-ti para rau daca-ti pare rau.
Take what's yours without looking back.

Si-atunci mi-am amintit. Dar nu va spun. But I'll give you a hint. If you grab a man's balls....his heart will follow.

joi, 11 februarie 2010

De nervi.

Eu zic ca ne mai trebuie zapada. E clar prea putina. Vreo 30-40j de centimetrii ar fi bineveniti. Mai fac un patinaj artistic pe DN1, imi mai sparge un plug stopul, e fun. Macar am activitate, spre deosebire de acum. Nu ca as putea sa ma deplasez undeva in urmatoarea saptamana, dar that's another story.
Incapacitatea mea de a ma deplasa mi-a cauzat multa plictiseala, fapt pentru care am revenit la blog. Ma rog, alta problema.
So, rezumat relativ.
Am comandat o telecomanda infernal de scumpa doar de dragul de a schimba rezolutia dintr-un sigur buton si nu din meniu. Demential.
Mi-am taiat unghiile din cauza lui Andrei. Si-am mai facut niste chestii interesante tot din cauza lui. Sau datorita, nici nu stiu ce se potriveste mai bine.
Mi-a facut Cristi reducere pentru ca am vorbit si am facut cunostinta pentru a coispea oara cu Aditza.
Am fost martora unei tentative de sinucidere esuata. A vrut Aida sa se arunce de la balcon, din dragoste. Dar a realizat ca 3 metrii is not a long way to fall.
A murit Nicusor. Si Aurel. A lot of dead people lately.
Ah, si inca ceva. In ziua aia cand au fost -77 de grade sau gen, in timp ce lui George ii facea rezervorul dop de gheata si-i ingheta electromotorul, in timp ce lui Gulie ii ingheta instalatia si lui Neutronu' ii pleznea radiatorul, guess what I was doing! Riri.

Nu stiu de ce m-am apucat iar de blog ca ma plictisesc scriind.