luni, 24 noiembrie 2008

It's not that we dont like you, we hate you - period



Imi rup o bucatica din pretiosul meu timp ca sa va scriu.

1. Tin sa va anunt ca in urmatoarele zile nu o sa aveti cum sa purtati o discutie cel putin pseudointeligenta cu mine intrucat sunt mult mult mult mult prea extaziata cu privire la masina mea, acesta fiind principalul subiect al discutiilor la care eu ma alatur. Si un alt motiv pentru lipsa de activitate cerebrala este ca intreaga mea atentie si toata energia existentei mele mici si firave sunt canalizate catre a-l convinge pe Liviu sa-mi faca si mie poze la masinuta cu telefonu' ala al lui smecher. Meanwhile, va las cu imaginea de la inceputul postarii ca sa va faceti o idee despre ce conduc eu [ sau ma rog, daca n-o busesc de tot pana imi iau permisul].

2. In aceasi ordine tehnica de idei, sambata ma suna Sorela Didishoru' sa-mi zica ca a venit si ea in tara si ca i-a luat Fratello nostru, cadou in avans de ziua noastra, mai stiu ce camera video d-aia desteapta cu aceleasi funcii ca si o drujba minune [ a.k.a. taie lemne, bate cuie, f**e-n c*r si da la m**e ] plus ca mai si filmeaza. I-am zis ca mie mi-a luat un 'benveu' [ ca sa fiu si eu in ton cu moda lansata de alt personaj feminin, pe nume tot Oana, de a ne lauda cu BMW-urile ]. replica ei, extrem de inspirata, a fost : "Well, I have a cold to, but you don't hear me bragging about it, now do you?"

3. Sambata seara, intre plictiseala mea autohtona, cearta telefonica cu maica-mea proaspat incheiata si foamea care m-a razbit din senin, m-am lasat convinsa de baieti sa mergem sa mancam la restaurantul lor preferat din Brasov. Facand abstractie de lumina mult prea puternica din sala aia, atmosfera cu care asa zisii 'patroni' isi intampinau clientii si momentul artistic ce se derula cand am intrat noi, mancarea si ospatarita au fost bune. Ospatarita mai mult decat mancarea, dar poate mi-am pierdut eu pofta din cauza entertaining-ului. Si asta datorit urmatoarei intamplari: domnul I-don't-care-who-the-fuck-he-is, in timpul prestatiei sale muzicale de pe scena, ma surprinde intrand in sala si uitandu-ma dupa cea mai indepartata masa de scena, eventual in alt local daca s-ar fi putut. Si, intr-un moment de maxima concentrare, m-a strigat dupa semnalmentele fizice, mai exact geaca galben strident ce o aveam pe mine, atragandu-mi atentia caci in seara aceea decisesem sa renunt la comportamentul meu obisnuit de copil rasfatat si nesimtit, migrand usor catre o latura mai umana a caracterului meu. Si chiar imi reusise faza pana in momentul in care domnul [ sau mai bine zis urangutanul ] in discutie a inceput sa-mi cante, cu dedicatie speciala de la mine pentru tine [ adica de la el pentru yours truly ] ca "Ai ochii de migdala, privirea ta ma omoara", sau ceva de genul. Eu- am ramas flash. Claudiu, in acelasi ton cu mine, se holba intrebator la nenea wannabe singer. Manicovu'-pe jos de ras, incercand [ fara a reusi ] , impreuna cu restul tampitilor de gen masculin din haita, sa se sustina unul pe altul si sa ramana bipezi sau cel putin verticali. Si, stupoare, gagicile lor, extrem de sentimentale dupa cum am avut ocazia de a afla, stateau sa planga, emotionate pana in adancul colului uterin. [plus ca, edident, mai tarziu au urmat reprosuri de genul : " tu de ce nu-mi canti niciodata, Aline?" -pentru ca mai vrea sa traiesti- sau "tu chiar nu poti sa fii romantic, Florin?" - numai in cazul in care ii explici tu ce-i aia si daca se comercializeaza la kilogram sau la litra.] Asezandu-ne la masa, am luat masuri de precautie, si le-am explicat lui Claudiu si lui Liviu ca I have a jealous boyfriend and that they shouldn't let people like mister 'Ochi de miglada' near me. In timpul cinei, domnul isi termina prestatia superb de execrabila si isi incepe deplasarea cu pas alergator catre mine. Baietii baga de seama, se pregatesc sa actioneze. Dar surpriza ! Nu mai este nevoie intrucat in calea cocalarului sprinteaza plina de viata o piranda, mancatziash norocu tau, si incepe sa-l ia pe pandele la 13-14 prin sala pe-acolo: "haoleo, ca sa moara copii mei, ca nehsimtzit mai heshti, ca vrei sa ma hinseli cu halta, spalacita d'hasta, ptiu, sa mor in pushcarie de nu le zic la tziganii mei sa te taie" si altedeclaratii de dragoste. Si am ajuns la concluzia ca dupa ce petreci o perioada legat de cele mai mici catuse din lume, ca barbat, nu mai ai ca optiune decat sa alegi...sub care papuc sa stai sau in witch one of your wife's purses your balls feel the most comfortable.

4. Ca sa va arat ca stiu si eu cate ceva despre masina mea, si ca sa nu mai zici tu, honey, k nu stiu nimic despre tehnica sau mecanica, o sa va aduc la cunostinta ca am un BMW Z3 3.0i, 6 cilindrii, 24 de valve, 170kW la 5900 rpm, 2979 cmc, cu viteza maxima de 240 km/h si ajunge de la o la 100km/h in 6.0 secunde, cu un consum urban de 13% si mediu de 10,5% [aproximativ]. Ah, and it's black, it's convertible, it has 2 doors. Oh, and one last thing: it's preety and shiny. :D

Niciun comentariu: