Batman

In primul rand trebuie sa precizez ca mai am si eu putin si intru in sesiune deci iar plec. Apoi, trebuie sa-i transmit cumnatelului Georgy toata dragostea si afectiunea mea, tot norocul, si toata fericirea de pe lumea asta. Ca e ziua lui si il iubesc mult. [nici eu nu ma cred dar incerc sa-l conving sa plece cu mine]. Oricum, La multi ani ! La restul nu va zic, uite asa, de-a dracu' si de inimoasa ce sunt.
In alta ordine de idei, sosetele mele s-au indragostit. Si adidasii mei. Fiecare de celalalt subiect in cauza. Intrucat de fiecare data cand merg mai mult de 10 minute pe jos, cand ma descalt, incaltaminte refuza cu vehementa sa-mi permita obraznicia de a-mi pastra sosetele.
Si nu in ultimul rand, pe langa alte patanii de astazi, mai mici intradevar, dar cu personaje ce imparteau acelasi coeficient de inteligenta [la comun] si anume unul nul, mi s-a intamplat urmatoarea chestie: dupa ce a plecat mama la munca, in timp ce eu ma pregateam sa plec la munca, suna cineva la poarta. Ca o persoana generoasa si binevoitoare si ospitaliera ce sunt, m-am dus sa deschid. M-a mancat in rect, care va sa zica, dupa cum vine vorba. Se observa cu ochiul liber, fara sa trebuiasca sa procesezi mult imaginea si informatia transmisa de aceasta, ca este preotul de la biserica din colt, alaturi de fanul sau number one, dascalul.[adica nenea ala cu glas de greiere de camp lovit de era glaciara, tembel ragusit cu aspiratii de tenor ce s-a imbatat cu vinul de la impartasanie] Si chestia asta am observat-o clar, inca din pragul usii, cand ma incaltam. Am deschis poarta cu o fata foarte dragalasa dupa parerea mea [ aparent tinuta all black si machiajul pe modelul "abanos" nu prea erau pe aceeasi lungime de unda cu mine ], am zis "sar'na" si ma asteptam sa intre, sa fredoneze pe-acolo si sa stropeasca cu smeclena d-aia din manunchiul de busuioc [iar busuioc], procedeu ce se numeste "botezul casei". Stiu asta pentru ca vara, la mine la tara, o data la aproximativ 2 saptamani, ma trezeam fortat dimineata pe racoare la 7 ca "vine popa cu botezul" dupa cum ma informa bunica de seara. Si doamne fereste sa nu ma fi trezit, ca ar fi insemnat ca nu putea sa boteze camera aia si nu numai ca m-ar fi boscorodit bunica-mea pana la urmatorul "botez", dar mai afla si tot satul si ma mai certa inca 2 saptamani ca vai, cum am putut s-o fac de rusine in halul ala? [si stiu ca asa s-ar fi intamplat, ca tin minte ca bunica-mea era sa faca atac de cord, si n-a mai vorbit cu mine 2 ani pentru ca i-am zis ca eu nu cred in Dumnezeu]. Asa. Si asteptam sa pofteasca domnii. Dar surpriza ! Se iuta preotul la mine mirat si-mi zice: "Buna ziua, cu botezul. Sunt popa de la biserica." . NO SHIT? Sa mori tu!!!! Dupa sutana [chestia aia neagra si lunga] pe care o porti, manunchiul de busuioc imbibat in dracu' stie ce lichid si crucifixul ce le tii in mana, eu credeam ca esti Batman plecat la coliind cu plugusoru'. Sau sectoristul. Plus ca mi-a dat cu buruiana uda pe frunte de a trebuit sa ma machiez iar, ca aparect clerul nu a invatat ce-i ala "fond de ten". Grrrrrr...