vineri, 16 ianuarie 2009
Si totusi, ma simt nemaipomenit. Go figure!
Cateodata am impresia ca sunt chiar prea dusa cu capul. De la o vreme ori sunt eu prea superficiala, ori voi ganditi prea mult. Si, cu toate ca anormalitatea ma caracterizeaza din mai toate punctele de vedere, tot mi se pare ciudat ca dintre toti, doar Georgy si cumnatelu' sa-mi impartaseasca sentimentul de profunda exaltare. What's with all the sadness and anger? N-aveti altceva mai bun de facut? Spre exemplu, principala mea grija in momentul de fata, faptul ce imi cauzeaza o tristete inimaginabila si imi lasa un gol considerabil in sufletul meu cel perfect inexistent, este ca imi moare ficusul. Si nu stiu daca faptul ca il intoxic cu fum de toate natiile [ pentru ca am cautat ceva ce nu gaseam, si am gasit] are vreo legatura cu decesul sau iminent. Si as avea o groaza de chestii de care sa ma lamentez precum faptul ca maica-mea nu mai vorbeste cu mine[ but then again, that's a good thing] si cum eu nu am de gand sa intreprind nici o actiune pentru a remedia acest lucru [that's just the natural cours of events in the universe], cam de fiecare data cand pun piciorul in platou la Mihaela prezenta mea este simtita instinctual de catre un anume reflector [one of these days....one of these days] care am impresia ca nu ma place foarte tare sau ma place exagerat de mult intrucat doreste sa ma simta sub el, la o distanta nefiresc de infima[si fiind vorba de un reflector it can't possibly be good], cum seful meu doreste sa imi ofere din ce in ce mai multe responsabilitati, cu sau fara voia mea si cum ar fi faptul ca o sa ma coste salariul meu pe aproximativ 4 luni, eventual 5, suma insignifianta de 1340 de euro+taxe pentru vopsirea[si comandarea culorii exacte], livrarea[da, evident ca platesc si transportul] si montarea pentru un spoiler,o bara spate, un grilaj de radiator si o bara fata BMW. Plus demontarea celor vechi. Pentru ca da, exact, ati ghicit, modelul nu se mai fabrica din 2005[din cate am inteles eu], adica la 2 ani dupa ultimul upgrade, si da, trebuie sa dau comanda la dealer si sa astept ca dealer-ul sa contacteze fabricantul care este in [da, ati ghicit-o si pe asta] GERMANIA si sa mai astept putin [si cand zic putin ma refer la vreo 3 saptamani in cel mai fericit caz] ca sa fie livrate. Dealerului, ca eu le primesc abia la o saptamana dup-aia caci trebuiesc verificate si rasverificate de 17 ori comenzile si piesele si preturile si culoarea si pwla mea si 13 lei ca mai bine trageam un pui de somn, visam ca am comandat piesele si le-am primit si le-am platit si le-au montat, si apoi traiam toata viata fericita cu impresia ca am rezolvat treaba asa repede si elegant fara injurii si dureri de cap. Asa ca data viitoare cand mai primesc cadouri d-astea, remind me to say thanks but no thanks. Si nu va mai plangeti ca voi aveti probleme, conciliati-va cu faptul ca acolo, undeva, exista cineva care munceste urmatoarea jumatate de ani doar ca sa plateasca incompetenta vecinilor care nu stiu sa parcheze. Multumesc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
imi dau seama ca problemele mele sunt nimic pe langa ale tale, viata chiar e frumoasa, mi-ai facut ziua mai buna, thx
Trimiteți un comentariu