miercuri, 11 martie 2009

It's not rocket science

Ok, sa zicem ca de ieri de dimineata ma simt exceptional si extrem de plina de energie, mai mult ca niciodata. Si , in plus, cu chef de reinnodat prietenii de mult uitate. Ma ajuta memoria buna la asta.
Dar [yes, there's a downside] am dezvoltat o sensibilitate crescuta, sau mai bine zis o idiosincrasie, catre prostie. si asta pentru ca incep sa observ din ce in ce mai multa prostie crasa in jurul meu.
Si va dau 2 exemple.
In primul rand, cameramanul magic. Este de o frumusete orbitoate, o bunaciune rara, cum ar zice Issa. Dar de fiecare data cand fac misto de el...nu se prinde. Hai sa zicem ca inteligenta nu e punctul lui forte, asa, ca s-o spunem mai frumos. Daca e s-o luam asa cum l-a lasat natura...este sec. Sec sec sec sec. Si nu e un vin vechi cu buchet aromat ca sa fie de bine. De zilele trecute am inceput sa cred ca are fix cele 4 calitati ale unei drujbe minune: taie lemne, bate cuie, fute-n cur si da la muie. Punct.
Si de la capat. Mihaita. Mihaita este un pustan de 19 ani. O uluca de 1,90, blonda si cu ochii de un albastru sters. E genul de om pe care nu-l observi decat daca ti se arunca in fata sau lucreaza la providerul tau de internet. Vine la magazin azi. Mama era cu coatele pe tejghea si eu langa ea. Ne saluta, intoarcem privirile catre el, he had our undivided attention [pffft =))))]. Tranteste o punga si niste bonuri de masa pe tejghea si incepe: " vreeeaaaaaau si eeeeeeuuuu....uleeeeeei.....si.....a......ouaaaaaa....siiiii....." . Moment in care vocea mea il intrerupe subtil. "Ce ma?". Tresare. "Nu asa se zice ma. Vrei. Bine ca vrei. Si eu vreau un Porsche. Si ce? Imi dai tu? Se zice ce naibii oua de cocostarc vrei tu acolo. Ok?" Ma aproba si continua. "Uleeeeeiii....ooouaaaaa...sii....a......si....a......am uitat." What the fuck? Abia te-a scuipat scara blocului fix in usa magazinului si tu ai uitat? Te-am luat prea repede? Te-ai pierdut? Retrase your steps, darling. Ia-o usurel de la parter la 3 pe scari si vezi pe unde ti-ai lasat intelectul si tupeul. Vrei sa vin cu tine sa nu cumva sa sari o treapta si sa-ti pierzi si bunatate de jumatate de sfert de optime de neuron prajit resuscitat care ti-a mai ramas? Sau l-a vandut tac-tu si p-ala sa-si ia bere si coiac s-o puna de-un carcalete mic? Hai, usurel, don't let my door hit your ass on your way out. Eh, vezi ca se poate? Good boy.

Un comentariu:

Boddah spunea...

i`ai dat o palma live si inca una pe blog.good point:>